Întrebări frecvente
Ar trebui să fie mai multe femei reprezentate în forurile politice din Republica Moldova?
DA fără echivoc.
De ce?
Pentru că este nevoie de o mai mare reprezentare a intereselor femeilor şi a punctelor lor de vedere într-o mulâime de legi şi acte normative - începînd cu problema alocaţiilor pentru copii şi terminînd cu modul în care este împărâit bugetul de stat. Pentru o coeziune sociala mai buna şi eficienţă în abordarea problemelor.
De ce ar fi interesate partidele politice să aibă mai multe femei în partid?
Femeile membre ale partidelor politice sînt muncitoare, devotate şi cu înalt grad de profesionalism. Ele aduc acestora nu doar imagine şi voturi, dar şi expertiză şi competenţă. Cu cit mai multe femei active in politică cu atit mai multe interese reprezentate şi luate în considerare în politicile publice.
De ce este dificilă o reprezentare echitabilă a femeilor în politică?
Pentru că există multe bariere socio-culturale – stereotipuri şi prejudecăţi de gen – care împiedică femeile interesate de politcă să-şi urmeze vocaţia. Pentru că la noi prevederile documentelor internaţionale ratificate de Moldova, care se referă la abilitarea femeilor, inclusiv în activitatea politică, contunuă să fie ignorate. Pentru că veniturile femeilor sînt mai mici decăt al bărbaţilor (aprox.72% din venitul bărbaţilor),iar accesul la forurile politice de rang înalt este determinat într-o măsură foarte mare de posibilităţile economice.
Ce spun sondajele realizate în Moldova?
Conform datelor recente ale Barometrului Opiniei Publice (IPP, noiembrie, 2008), procentul femeilor care sunt mai puţin sau deloc interesate de politică este mai mare decît cel al bărbaţilor (39% bărbaţi şi 48.8 femei). Totodată, doar 9.5 la sută dintre femei spun că sunt interesate mult şi foarte mult de politică (comparativ cu bărbaţii, 18.8%). De asemenea, procentul femeilor care au încredere în partide politice este mai mic decît al bărbaţilor (12.3% femei şi 16.2% bărbaţi). Populaţia Republicii Moldova, în proporţie de 33,1 la sută, consideră că nu există la ora actuală în Moldova nici un partid care să le reprezinte interesele (şi aici, numărul femeilor care consideră astfel, este mai mare decît al bărbaţilor). În mare parte această situaţie este determinată şi de faptul că partidele politice nu au platforme electorale care să fie particularizate în funcţie de nevoile şi interesele electoratului, inclusiv a celor de gen.
Alarmant este şi faptul că în societate continuă să persiste stereotipurile legate participarea politică a femeilor. Astfel, conform Barometrului de Gen (CPD, 2006), doar 7.6% din populaţia Republicii Moldova ar alege o femeie în funcţia de deputată, în timp ce alte 49% consideră că „bărbaţii sunt mai capabili să conducă decît femeile”.
Care este situaţia în partidele politice din Moldova cu privire la participarea echitabilă a femeilor?
Puţine partide au inclus în statut sau în programe principiul egalităţii între femei şi bărbaţi, iar cele care au făcut-o, nu au adoptat şi strategii adecvate de aplicare în practică. Iar dintre cei care au inclus anumite măsuri afirmative (de ex., cota de reprezentativitate de 30% în organe de conducere şi liste electorale), doar foarte puţin le şi respectă.
Cum este în ţările în care femeile participă mai echilibrat la actul decizional?
Cercetările efectuate în ţările în care femeile ocupă mai multe locuri decizionale au scos în evidenţă faptul că politicilor publice s-au îmbunătăţit. Datele statistice din aceste ţări (în speţă, ţările nordice) demonstrează că există corelaţii semnificative între prezenţa femeilor în organismele de decizie şi evoluţia multor indicatori bugetari. Astfel, între ponderea cheltuielilor militare şi ponderea femeilor în parlament se observă o corelaţie inversă în timp ce cheltuielile sociale, pentru educaţie şi sănătate variază în acelaşi sens cu ponderea lor. Un alt fenomen interesant observat în ţările care au un mai bun echilibru de gen în politică este acela că cetăţenii percep administraţiile şi politicienii ca fiind mai puţin corupţi.
